Deși DRAGNEA spune că este victima, iar SOROȘ călăul, amândoi LE AU LA FEL DE MARI!

Am citit ieri, nu știu exact pe unde…

“Transmit şi acum. Nu o să cedez. Totul vine de la George Soroș. Tot acest rău. E o campanie începută din februarie 2016 împotriva mea şi a PSD. E bine organizată şi finanţată. Nu pot opri creşterea popularităţii PSD şi a actului de guvernare. Măsurile de guvernare produc efecte. Vor doar să mă înlăture pe mine şi să distrugă PSD. E o chestiune foarte organizată şi se vede cu ochiul liber.”Liviu Dragnea.

Acum, vă rog să aveți un pic de răbdare și să citiți în continuare…

Scriitorul francez Jean-Marie Domenach identifică în cartea sa, Propaganda Politică, cinci reguli care asigură eficienţa demersului propagandistic și a manipulării:
1. Regula simplificării şi a inamicului unic – aceasta regulă se referă la organizarea discursului propagandistic împotriva unui singur inamic, foarte bine conturat, foarte precis caracterizat, având trăsături definitorii negative, caricaturizate, care să poată fi uşor identificat şi antipatizat de către mase. Cele două sisteme totalitare ale secolului XX, fascismul şi comunismul, defineau ameninţarea ca venind de la o alianţă a duşmanilor din interiorul şi din exteriorul ţării. Mai exact, în cazul naziştilor pericolele erau reprezentate de evreii şi comunismul mondial, iar la comunişti, acestea veneau din partea duşmanilor de clasă şi a imperialismului extern. În cazul de față, SOROȘ!!!
2. Regula deformării şi a caricaturizării – se referă la faptul că propaganda îşi poate atinge scopul doar în condiţii speciale, care nu întotdeauna coincid cu realitatea. Sau, altfel spus, dacă realitatea nu e convenabilă, atunci ea trebuie schimbată. Comunicarea nedistorsionată şi libertatea presei sunt cei mai mari duşmani ai propagandei, fapt pentru care sistemele totalitare atacă şi îşi subordonează, odată cu instalarea la putere, exact sursele de informaţii, pentru a le putea controla. Ex: România TV, Antena 3, B1 TV etc.
3. Regula orchestrării – presupune repetarea la nesfârşit pe toate canalele de comunicare, într-o formă adaptată publicului ţintă, a mesajului care trebuie transmis, dar cu o diversificare de formă, în funcţie de starea de spirit a audienţei, de gravitatea subiectului comunicat. EX: România – colonie a Uniunii Europene!!!
Exemplificând această definiţie, Domenach îl citează pe Adolf Hitler: “Propaganda trebuie să se limiteze la un număr mic de idei pe care să le repete fără încetare. Schimbările aduse nu trebuie niciodată să afecteze fondul învăţăturii pe care dorim să o răspândim, ci doar forma. De aceea, lozinca trebuie prezentată sub diferite aspecte, dar trebuie să fie întotdeauna condensată într-o formulă invariabilă, precum o concluzie “.(Domenach, 2004)
4. Regula transferului – se referă la faptul că, pentru a putea convinge o audienţă, un grup ţintă, propaganda trebuie întotdeauna să plece de la un substrat deja existent, fie că vorbim de o mitologie cu caracter naţional (revoluţia franceză, mitul poporului arian german), fie de un complex de ură sau prejudecăţi tradiţionale (rasismul, şovinismul, etc). Hitler a făcut apel la toate miturile germanice cunoscute, combinându-le cu succes cu frustrările poporului german venite din înfrângerea din primul Război Mondial. Mai mult chiar, propaganda nazistă a reînviat în Europa vechile rivalităţi naţionale, precum cea dintre sârbi şi croaţi, maghiari si slovaci, şi exemplele pot continua…
5. Regula unanimităţii şi contagiunii – poate fi sintetizată prin tentativa propagandei de a uni mulţimea în jurul ideilor promovate de către ea, pornind de la obsesia unanimităţii în totalitarism. Toate sistemele totalitare au promovat partidul unic, ideologia unică, liderul unic, sau adevărul unic. Totalitarismul nu a acceptat nicicând minorităţile sau diversitatea, reprimându-le cu violenţă de cele mai multe ori. Putem conchide astfel că regula unanimităţii a fost “cheia de boltă” a propagandei totalitare, deoarece prin ea, sistemul politic a căpătat deplină putere şi legitimitate.

Cele de mai sus se predau la cursurile de manipulare publică din universități, în toate școlile lumii. Nu au fost scrise nici pentru Dragnea, nici pentru Soroș. Cei doi nu au nici o legătură unul cu celălalt.

Soroș este un capitalist autentic, aflat la finalul călătoriei lui alături de oameni, un nene care a donat cel puțin 7 miliarde de dolari pentru cauze pe care Dragnea nu le va putea înțelege niciodată.

Dragnea este un funcționar, a muncit toată viața la stat, la Statul Român, și-a luat leafa din banii românilor și astăzi face și el ce-l învață armatele de consultanți care-l ajută, vezi Doamne, să păstreze puterea și să scape de pușcărie. La prima vedere, cei doi sunt extrem de diferiți, deși Dragnea pozează în victimă, iar Soroș, potrivit delirului teleormănean, este călăul de serviciu!

Între cei doi există, totuși, o simplă asemănare. Le au la fel de mari, deși unul este un om de afaceri foarte bogat, iar celălalt un fost președinte de Consiliu Județean, un fost vicepremier, un etern funcționar al Statului Român, “emanația” naturală a voinței populare majoritare, un om care reprezintă în Parlamentul României interesele românilor săraci, a pensionarilor și a celor care au nevoie de ajutoare sociale!

Deci, le au la fel de mari! La casele lor mă refer, la nimic altceva!

Cătălin Dumitriu 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Blog at WordPress.com.

Up ↑

%d bloggers like this: